Investigaţii politice:

Premierul Emil Boc nu îl va demite pe ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu.

Întrebarea normală care vine după o asemenea declarație este de ce nu ? Imediat după declarația ministrului Finanțelor toată conducerea PD-L a sărit în picioare și a început să se agite.

Elena Udrea a început să tragă semnale de alarmă că Sebastian Vlădescu nu este oricine și că partidul ar trebui să fie foarte atent la declarații neaprobate anterior. Premierul Emil Boc a declarat că domnul Vlădescu nu avea niciun drept spre a dezbate probleme legate de cota unică de impozitare, că nu avea mandat pentru a vorbi, că nu s-a hotărât nimic în Guvern despre această chestiune.

Cezar Preda îi reproșează domnului Boc că nu l-a demis pe acest ministru care a vorbit fără să fie atent la ce zice. Premierul Boc răspunde că oricine are dreptul să vorbească, dar că un ministru este demis doar când premierul decide asta. Acum, mă duc la alt Preda din același partid, Cristian Preda. Dacă mai țineți minte începuse el la un moment o luptă în partid împotriva închiderii în sediu, împotriva cenzurării propriilor membri ș.a.m.d. Eu nu pot decât să mă întreb, am putea oare aplica același principiu și pentru guvern ?

Întrucât domnul Vlădescu nu a spus că va aboli cota unică de impozitare, nici nu are măcar prerogativele necesare, ci doar și-a dat părerea sa de "tehnocrat" (na că am ajuns și eu să folosesc termenul ăsta magic), cu ce este vinovat ? De ce ar trebui acuzat ? Pentru a nu menține linia guvernului ? Mi-este greu să înțeleg de ce cineva nu are dreptul să vorbească în fața presei înainte de a discuta cu membrii guvernului. Cât de democratică este această idee ?