Investigaţia ta:

Un alt proiect pierdut în București: continuarea Bd. 1 Mai (28.08.2010)

  Se pare că românilor le plac politicienii carismatici, populiști și  care încearcă să se “apropie de popor”. Cel mai concludent exemplu este, desigur, președintele în funcție, Traian Băsescu,

urmat de primarul Bucureștiului, Sorin Oprescu. Dacă președintele a reușit să obțină capital electoral în vremea când ocupa funcția de primar al Capitalei prin adoptarea unor măsuri de minim “bun simț” (câinii comunitari, ridicarea bărăcilor etc), Sorin Oprescu reușește să capete încrederea bucureștenilor prin neoprirea proiectelor demarate de cei dinaintea sa. Nesimțirea crasă dovedită de foarte mulți politicieni români a început să fie sancționată de electorat și ca rezultat au apărut politicienii care, chiar dacă nu fac, măcar nu stopează…

 Din toate proiectele promise de Sorin Oprescu, nici măcar unul nu este finalizat. La mai bine de doi ani de la începerea mandatului, Oprescu nu a reușit să termine nici măcar lucrările moștenite de la fostul primar, deși încă de la inceputul lunii februarie a anului curent, primarul anunța o serie de lucrări ce vor fi începute în 2010.  De departe cea mai ușor de realizat dintre ele este prelungirea bulevardului “1 Mai” fosta “Compozitorilor”, fâșia de pământ care urmează să fie asfaltată nu are nici măcar un kilometru și este un teren viran situat între cimitirul Ghencea și o unitate militară. Deși nu mai avem decât câteva săptămâni de vară, în locul unde ar fi trebuit să fie șantierul micuțului drum, nu se află decât gunoaie și mașini parcate de locuitorii blocurilor din apropiere. Cu alte cuvinte absolut nici o mișcare. Ba mai mult cei de la primărie nu au uitat să marcheze carosabilul care teoretic ar fi trebuit decopertat și refăcut pentru lărgirea acestei porțiuni de drum. Dacă am fi cârcotași și am concluziona că nici măcar lucrările care nu necesită un efort financiar foarte mare nu sunt executate, cele care sunt mai dificil de realizat nu vor fi realizate nici ele și am putea spune că vinovat va fi proiectul autostrăzii suspendate care a înghițit foarte mulți bani, bineînțeles alături de criza mondială, pasajul Basarab, etc.

   Să ne amintim însă ce a spus domnul primar Oprescu la începutul anului și să facem un bilanț real al realizărilor edilului.

 

 

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

DIRECŢIA GENERALĂ OPERAŢIUNI

DIRECŢIA RELAŢII PUBLICE ŞI INFORMARE

Serviciul pentru Relaţia cu Mass -Media

 

 

Conferinta de presa infrastuctura -3.02.2010

 

Asa cum spuneam si la conferinta de presa de bilant, nu am venit la dumneavoastra cu povesti.

 

Desi a fost un an greu si am intampinat multe dificultati am reusit totusi sa mentinem un nivel acceptabil al lucrarilor de infrastructura in Bucuresti.

 

Am ramas consecvent promisiunilor facute bucurestenilor in privinta infrastructurii si sunt convins ca voi reusi sa fac tot ce mi-am propus, cu toate dificultatile acestei crize economice si dificultatile de buget.

Am sa trec direct la subiect pentru ca am cateva lucruri sa va spun in privinta investitiilor in acest domeniu. Inainte insa am sa va spun cateva cuvinte despre ceea ce am gasit in anul 2008, la preluarea mandatului.

 

În iulie 2008 am preluat un număr de şantiere în execuţie şi o serie de şantiere blocate. La Pasajul Basarab se lucra în baza unui proiect ce nu avea nicio legătură cu realitatea, pe Bd Ctin Brâncoveanu au fost "omise" în timpul proiectării reţelele de iluminat public, apă, canalizare şi parcări iar pe Str Niţu Vasile a fost omisă schimbarea liniilor de troleibuz de pe mijlocul străzii, pe margine. Acestea sunt doar cateva lucrari care erau deja in executie. Daca in acest caz lucrurile au fost mai simple, in cazul santierelor blocate, situatia a fost mult mai complicata.

In Str Gheorghe Ionescu Siseşti nu se mai lucra din cauza exproprierilor care nu s -au realizat înaintea începerii execuţiei.

La străpungerea Doamna Ghica-Chişinău lucrările au fost oprite tot din cauza exproprierilor dar si pentru ca nu au fost identificate toate lucrările aferente construcţiilor şi din cauza evaluării incorecte a devizului iniţial.

In Piaţa Eroii Revoluţiei s-au identificat o serie de nereguli. La aceasta lucrare s-a constatat ca s-au înlocuit finisajele trotuarelor din asfalt de 500.000 RON, în granit, de 3.500.000 RON, bani decontaţi fără act adiţional. Desi lucrarea era realizata doar in proportie de 35%, această a fost oprită cu o zi inaintea termenului de predare.

Tot din cauza exproprierilor au fost blocate si lucrarile la Străpungere N. Grigorescu - Splai Dudescu si Străpungere Prelungirea Ghencea - Domneşti, in acest caz lipsind si Planul de Urbanism Zonal.

Toate aceste lucrări produceau pagube uriaşe municipalităţii din două puncte de vedere: pe de o parte pentru că nu puteau fi folosite de publicul larg iar pe de alta parte din punct de vedere financiare, din cauza penalizărilor si majorărilor datorate inflaţiei si nu in ultimul rand pentru ca totul se degrada rapid.

Cel mai grav lucru era insa faptul că nu a existat un plan de dezvoltare al infrastructurii oraşului, investiţiile enumerate neavând o legătură sau un sens ci pur şi simplu s -au început haotic. Astfel au apărut blocaje uriaşe în trafic, au apărut străzi proaspăt reabilitate ce urmau a fi distruse pentru reabilitarea reţelelor (Colentina, Dna Ghica, Floreasca), au apărut milioane de cabluri pe bulevardele ce se reabilitau cum ar fi Calea Moşilor, Sos. M Bravu şi Sos Stefan cel Mare (acestea fiind doar câteva exemple).

Pentru a putea eficientiza totusi aceste lucrari in care se investisera sume importante, a fost nevoie de prioritizarea proiectelor şi de integrarea acestora într-o strategie. In urma unei analize a specialistilor a reiesit ca urmatoarele proiecte sunt necesare:

 

- Diametrala N - S Buzeşti - Berzei - Uranus

- Pasaj Dna Ghica x Sos Colentina

- Străpungere Dna Ghica - Chisinău

- Străpungere Autostrada A1 - Ciurel

- Pasaj denivelat subteran Piaţa Presei Libere

- Inelul median de Autostradă

- Pasajul Basarab

- Str Avionului

- Străpungere 1 Mai (fosta Compozitorilor)

- Modernizare străzi cu linii de tramvai -Iancului – Pantelimon

- Bd.Aerogării

- Str L. Rebreanu

 

Aceste artere au, pe de o parte rolul de a închide inelul principal de circulaţie şi anume Pasajul Basarab asigurând atât fluidizarea din zona Gării de Nord cât şi o legătură rapidă între partea de vest a oraşului cu partea centrală şi de nord.

Pasajul Dna Ghica şi artera Dna Ghica – Chişinău continuând cu străpungerea N Grigorescu – Splai Dudescu urmată de prelungirea spre Sos Olteniţei vor avea rolul de a fluidiza intrarea în Bucureşti a autostrăzii A3 şi legătura acesteia cu toate cartierele din estul şi sudul oraşului.

Rămânând în zona de nord, pentru a scădea presiunea pe arterele existente au demarat lucrările la supralărgirea şoselei Pipera la 3 benzi pe sens, cu pasaj denivelat suprateran peste Bd Barbu Văcărescu şi Calea Floreasca şi de asemenea studiile de fezabilitate în vederea atribuirii lucrărilor de supralărgire a arterelor Dimitrie Pompei şi Fabrica de Glucoză.

Mi -as fi dorit sa facem si mai multe.

Stiu ca sunt inca o serie de oameni nemultumiti ca nu s -a facut destul. E dificil sa ii multumesti pe toti si uneori chiar imposibil dar ceea ce pot sa va spun este ca nu ma voi opri aici. De aceea, mizez pe faptul ca bucurestenii vor intelege ca de acum inainte toate lucrarile care se fac au o logica si la final toata lumea va fi multumita. Imi cer scuze de pe acum pentru eventualul disconfort provocat de lucrarile pe care le vom demara.

 

- Atașat: prezentare strategie

 

 

03 februarie 2010

 

 

 

 

Reme

www.investigatii.ro

COMENTARII:

Nu exista comentarii!

Lasa un COMENTARIU: