Cuvântu' meu:

Citeşti titlul şi te gândeşti “băi ce băiat bun şi Georgică ăsta, dar dacă a început cu masonii, ungurii, ţiganii şi alte d-astea înseamnă că a intrat în PRM… păcat!”, dar nu este adevărat. De-a lungul timpului, mai exact de 8 luni de când sunt singur acasă şi mă comport precum Mcauley Caulkin, am avut parte de experienţe incredibile, metafizice şi chiar paranormale cu babele din blocul meu. De exemplu, ştiaţi că la 11 noaptea când pun cheia în broască, cu dorinţa de a intra în casă, se deschid sincron trei uşi pe culoar şi 9 ochi (pune şi ochiul minţii) mă privesc cercetători? Incredibilul rupe orice barieră atunci când mama este învinovăţită pentru înfundarea ghenei, la prima vizită în Ploieştenia. Iar în perioada când se repara faţada blocului, şi erau schele pâna la geamul meu, babele se urcau pe ele şi mă spionau în timp ce mă scărpinam cu mâna stângă pe umărul drept… bine, poate am exagerat puţin, dar tot e Triunghiul Budigăilor pe aici… intri şi te pierzi complet.

Ultima experienţă a fost totuşi demnă de un paranormal din seria de risc Buni Cocar-Bucium Leonida. Se făcea că era ora 9 dimineaţă şi pe holul meu se auzeau sunete ciudate. Un murmur intens combinat cu bubuiele, urlete, posibil dansuri tribale şi cred că la un moment dat am auzit şi o harpă. Nu bag mâna-n nici un foc pentru nimic deoarece dormeam. Ca orice român, nu am reacţionat cu nimic la aceste sunete. Ba da, m-am întors pe partea cealaltă şi am continuat să sforăi pe silenţios.

Problema e că nici după 30 de minute zgomotul nu a încetat. Devenea mai iritant, mai tare şi… m-am trezit. Am hotărât să renunţ la specificul românesc de a spune “miserupe” şi să ies pe palier să văd care problema.

Totul a fost şocant şi demn de poveştile cu zâne. Între 4 şi 6 dudui trecute de vârsta la care îţi mai baţi la cap rudele stăteau ca pe prispă în faţa uşii mele. Vorbeau despre una alta, se mai certau, dar în principiu puneau ţara la cale. Lucru ce sincer a început să mă pună pe gânduri. Am intrat speriat în apartament, am aprins 3 lumânări de botez, am ars nişte ofrandă şi am parfumat casa cu mir pentru alungarea răului din preajmă. Cred că am avut primul contact cu masonii. Dacă nu mă înşel, era Loja a 13-a, grupare extremistă cunoscută pentru războaiele psihologice pe care le poartă cu orice altă persoană care mai are legături solide între neuroni.

Imaginea de mai jos demonstrează că am dreptate. Priviţi scaunele lojei masone. Râdeţi şi cruciţi-vă!